ANAF a încasat în şase luni peste 34 de milioane lei (8 milioane euro) de la evazioniştii care au plătit din prejudiciu pentru a beneficia de pedepse mai mici, cea mai mare sumă fiind colectată în prima lună a acestui an, de la o firmă din Bucureşti, chiar înainte de începerea urmăririi penale.

Fiscul a înfiinţat în luna august a anului trecut un cont dedicat recuperării prejudiciilor identificate în cazurile de evaziune fiscală, pentru reducerea pedepselor făptuitorilor care plătesc înainte de primul termen al proceselor penale.

Cea mai mare sumă a fost încasată chiar la începutul acestui an, de la o firmă din Bucureşti, care a achitat 22 de milioane de lei (5 milioane euro), înainte ca Parchetul să decidă începerea urmăririi penale.

Preşedintele ANAF, Şerban Pop, afirmă că filosofia Fiscului va viza promovarea măsurilor care să mute greutatea acţiunii de combatere a evaziunii fiscale către creşterea încasărilor la bugetul de stat, cuvântul cheie fiind recuperarea prejudiciului şi scurtarea circuitului penal.

Legea 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale prevede că în cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevazute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate.

Daca prejudiciul cauzat si recuperat în aceleasi condiţii este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amenda.

Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat este de până la 50.000 euro, se aplică o sancţiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar.

Pe locul secund în topul plăţilor în scopul diminuării pedepselor se plasează o firmă (administrator sau acţionar) din Timişoara, care a achitat, tot în ianuarie,