Un student la Piscicultură, în cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului (USAMVB), a decis să aplice procedeul acvaponiei în lucrarea sa de licenţă, pentru că pe viitor ar vrea să poată face o afacere din asta. Astfel, Florin Manca a construit un sistem complex de recipiente prin care trece apa unui bazin de 18 tone, în care trăiesc crapi. Deasupra recipienţilor de filtrare a apei, tânărul cultivă salată, prima recoltă fiind deja degustată de apropiaţii săi. Sursa: Adi Pîclișan
"Am folosit sistemul recirculant utilizat de obicei în piscicultură. În funcţie de cantitatea de peşte pe care o avem în sistem se fac calcule pentru dimensionarea bazinelor cu salată. Principiul e simplu, nu l-am inventat noi şi nu avem pretenţia vreunei exclusivităţi: într-un bazin creştem un număr de peşti exotici care, prin reziduurile lor, creează nutrienţii necesari pentru creşterea plantelor pe care le avem într-un bazin alăturat", explică studentul Florin Manca.
Pentru bazinul cu şase tone de apă a plantat 1.000 de fire de salată. "Pe plăci de polistiren care plutesc pe apă am plantat în coşuleţe de cocpit, permeabile, salata. Prin ele rădăcinile plantelor ajung direct în apă, iar hrănindu-se cu nutrienţii prezenţi în aceasta din reziduurile lăsate de peşti, o filtrează şi cresc", a mai explicat tânărul, adăugând salata a putut fi recoltată în 55 de zile.
Recolte 100% bio
Iniţial, studentul a experimentat, împreună cu un coleg, la nivelul unei camere, apoi, văzând că sistemul funcţionează perfect, s-a extins într-o seră.
“Este mai rentabil să creşti şi peşti şi plante, pentru că ai două produse de vânzare din start. Şi elimini costuri. Dai mâncare peştilor, iar aceştia asigură plantelor nutrienţii de care au nevoie. Tot ce trebuie să facem este să fim foarte atenţi şi să menţinem echilibrul între peşti şi
