Autorităţile române şi cele bulgare ar putea să îi întoarcă serviciul fostului prim-ministru britanic Tony Blair, care a pledat pentru aderarea celor două state la NATO, apreciază Charles Grant, reprezentant al Centrului pentru Reformă Europeană, citat de publicaţia The Guardian în ediţia electronică.
Fostul şef al Executivului britanic se află în topul candidaţilor pentru viitoarea funcţie de preşedinte al Uniunii Europene, potrivit diplomaţilor şi analiştilor europeni. Pe lângă susţinerea de care se bucură din partea celor mai mari trei ţări ale continentului, Tony Blair poate primi şi sprijinul României şi al Bulgariei pentru a se instala în poziţia care nu are încă prerogativele foarte bine definite.
Blair poate conta pe voturile Franţei, Spaniei şi Italiei, dar cheia alegerii fostului premier britanic în fruntea UE stă în mâna Germaniei. Tony Blair are o viziune comună cu a preşedintelui francez, Nicolas Sarkozy, în ceea ce priveşte viitorul uniunii continentale, şeful Executivului italian, Silvio Berlusconi, îl sprijină pe britanic în virtutea unei prietenii mai vechi, iar prim-ministrul spaniol Jose Luis Zapatero nu a uitat ajutorul acordat de Marea Britanie în problemele create de gruparea separatistă ETA.
Germania - crucială, statele mici - un pericol de luat în seamă
Potrivit lui Charles Grant, citat de The Guardian, Germania va avea ultimul cuvânt de spus în ceea ce priveşte candidatura lui Blair, graţie ponderii importante a economiei germane în Uniunea Europeană. "Blair va obţine preşedinţia UE doar dacă Germania nu va hotărî să îi stea în cale sau o coaliţie de ţări mai mici nu se unesc în spatele unui candidat rival", a apreciat Grant.
Contracandidaţii lui Tony Blair sunt Felipe Gonzalez, fost prim-ministru spaniol, finlandezul Paavo Liponen, şeful Executivului care a adus ţara scandinavă