Punctele termice rămase după falimentul sistemului centralizat de termoficare al Bistriţei sunt obiecte de dispută în instanţă, iar procesele sunt departe de finalizare. Deşi au fost solicitate pentru închiriere sau concesionare de societăţi comerciale, instituţii şi organizaţii neguvernamentale, clădirile cu pricina rămân goale şi se degradează de la o lună la alta. Situaţia juridică a marii lor majorităţi este încâlcită şi a fost agravată de-a lungul timpului de decizii neinspirate ale administraţiei locale.

Condamnate la degradare

Cele 30 de clădiri care au adăpostit puncte termice de dimensiuni mai mari sau mai mici, în funcţie de cartierul deservit au ajuns din proprietatea publică în cea a unei societăţi private în 1998. Atunci, fostul RATL Bistriţa s-a împărţit în două : serviciile de apă-canal s-au transformat în societate comercială în subordinea Consiliului Judeţean şi serviciul de termoficare centralizată a devenit Sc Proditerm o societate privată, dar în acelaşi timp subordonată Consiliului Local. Iar pentru ca transformarea să fie completă noul Proditerm şi-a trecut în capitalul social şi cele 30 de puncte termice. Această decizie este considerată ilegală şi după 10 ani contestată în instanţă de Primăria Bistriţa, care speră să-şi readucă în patrimoniu cele 30 de imobile. “ Am atacat această decizie de atunci. Iniţial Tribunalul ne-a respins cerererea, dar după ce am obţinut câştig de cauză la Curtea de Apel, aşteptăm în septembrie un termen pentru rejudecare”, a precizat Dumitru Cincea, unul dintre juriştii Primăriei Bistriţa. Acesta este însă doar unul dintre procesele în care municipalitatea se judecă pentru aceste puncte termice. Lichidatorul societăţii de termoficare Proditerm, intrată în faliment în 2006 cu datorii de 67 de miliarde de lei vechi, a intentat şi el un proces în care solicită aceste puncte termice, proces