Mult trambitata crestere economica pe care o va inregistra tara noastra anul acesta are la baza, asa cum a recunoscut insusi primul-ministru, exporturile. Romanii sunt foarte mandri pentru ca au inceput sa devina o concurenta pe pietele internationale. Statisticile arata faptul ca cea mai mare pondere a produselor care trec peste granita pentru a fi comercializate o reprezinta confectiile si incaltamintea din piele. Romanii nu au devenit competitivi la produse alimentare si industriale, iar cei mai multi dau vina pe tehnologia veche utilizata in ciclul de productie. Mandria romanilor legata de cresterea exporturilor are, asadar, la baza un motiv prea putin demn de bucurie. Avantul pe care l-a cunoscut in ultimii ani munca in sistem lohn dovedeste ca strainii fac uz de mana de lucru foarte ieftina, de numai 100 de dolari pe luna. Cresterea exporturilor romanesti este si rezultatul facilitatilor fiscale acordate exportatorilor la plata impozitului pe profit. Daca strainul face un produs de calitate cu tehnologie de ultima ora si cu o mana de lucru scumpa, romanii beneficiaza de inversul situatiei. Cresterea exporturilor nu ar trebui sa bucure atat de mult. Mai ales ca anuntata crestere economica nu are, deocamdata, influente majore asupra celor care muncesc. Analistii economici se intreaba cat la suta din valoarea exporturilor se intoarce in salarii si in investitii in tehnologie si sunt de parere ca, pentru a incuraja astfel de practici, Guvernul ar trebui sa dubleze facilitatile acordate exportatorilor cu cele legate de investitiile in retehnologizare. De cealalta parte, patronii exportatori se tem ca, odata cu schimbarea guvernului, survenita dupa alegerile din toamna, nu vor mai beneficia de scutiri de taxe, iar exporturile nu vor mai fi atat de rentabile. Cat despre cresterea economica din 2000, asa cum si autoritatile romane recunosc, nu se va resimti in bu