„ADS Cluj" continuă serialul despre semnificaţiile ce stau în spatele denumirilor cartierelor oraşului. Trecutul unuia dintre cele mai vechi cartiere ale Clujului, Mărăşti, este strâns legat de cei care l-au locuit aproape 200 de ani şi alimentau oraşul cu legume: hoştezenii.
Hoffstadt. Hostati. Hoştezeni. Trei cuvinte care au legătură între ele şi vorbesc despre trecutul unei categorii aparte de clujeni: hoştezenii. Ei erau grădinari pricepuţi şi pe vremuri asigurau pieţele Clujului cu legume şi fructe proaspete. Erau cu sutele, iar acum mare lucru dacă mai găseşti câte două-trei hoştezence care vând legume, într-o zi, în Piaţa Mihai Viteazul sau în cele din cartiere.
Erau foarte respectaţi, educaţi şi credincioşi. Din păcate, comuniştii le-au distrus casele şi le-au luat pământurile. Gest care i-a rănit enorm. Mulţi nu au putut îndura şi s-au sinucis.
Despre hoştezeni, istoricii au numai vorbe alese. Spun că sunt germani la origine aduşi de unguri în secolul al XVII-lea, în Cluj-Napoca. „Hoştezenii sunt o populaţie germanică la bază, probabil din Tirol. Au fost aşezaţi pe actuala Cetăţuie, străzile Emil Racoviţă şi Gruia erau locuite de aceştia. După 1790 au fost nevoiţi să coboare şi să se aşeze pe locul unde se află acum cartierul Mărăşti, deoarece pe Cetăţuie se amenaja locul pentru armată. Iar armata e armată, nu discută. Le-a luat pământurile. Atunci erau câteva sute de hoştezeni", povesteşte istoricul Gheorghe Bodea.
Mărăşti, printre primele cartiere
Primele trei cartiere ale Clujului, care înconjurau Cetatea, au apărut după construirea zidurilor Cetăţii, adică prin secolul al XV-lea. „Acestea se numeau Hoffstadt, în sensul de suburbie în germană, şi erau trei: Hoffstadt-ul Unguresc, adică Mărăştiul, Hoffstadt-ul „De peste Ape" situat în actuala zonă a străzii Horea şi Hoffstadt-ul Mănăştur, situat în zona străzii