Acum, mai mult decât oricând, piaţa este invadată de o mulţime de îndulcitori, atât naturali, cât şi artificiali. Specialiştii ne ajută să facem alegerile potrivite în funcţie de nevoile noastre.
Zahărul, denumit de oamenii de ştiinţă „ucigaşul tăcut“, este unul dintre principalii vinovaţi pentru bolile de inimă, cu aceleaşi efecte negative asupra ficatului ca şi alcoolul. Indiferent că este alb sau brun, zahărul este contraindicat de medici. Dar nici înlocuitorii nu sunt total lipsiţi de efecte adverse.
Îndulcitorii artificiali, o dulce „otravă“?
Poate din cauza cuvântului „artificial“, îndulcitorii sintetici par mai răi decât cei naturali. La o simplă căutare pe internet, dai peste diverse studii, mai mult sau mai puţin credibile, care spun că printre efectele secundare ale acestor substanţe se numără de la oboseală cronică şi schimbări comportamentale, până la boala Alzheimer, scleroză multiplă, epilepsie şi chiar„leziuni ireversibile la nivelul creierului“. De asemenea, cei care folosesc îndulcitori artificiali s-ar expune riscului de hipotiroidism sau alte disfuncţii hormonale, hipertensiune, hipoglicemie şi chiar de orbire.
Aceste simptome nu sunt asociate strict cu îndulcitorii artificiali. Nicăieri nu se specifică sigur că includerea aspartamului în dietă duce, de exemplu, la leziuni pe creier. „Despre îndulcitorii artificiali există informaţii mai mult greşite decât corecte. Studiile serioase demonstrează altceva“, spune medicul nutriţionist Adrian Copcea, specialist diabetolog, de la Clinica „Asteco“ din Cluj-Napoca.
Ca orice potenţiator de aromă, îndulcitorii artificiali îşi fac loc într-o varietate de alimente şi de băuturi. Acordul pentru folosirea lor este dat de oamenii de ştiinţă care studiază efectele acestor substanţe asupra organismului uman.
În toată lumea există organizaţi
