Nu vreau să las să treacă anul 2012 fără a glosa pe marginea unei edi- ţii despre care s-ar fi cuvenit să vorbim mai mult, încă de anul trecut.

Este vorba despre o ediţie cu totul excepţională din poezia lui Konstantinos P. Kavafis, cel mai important poet grec modern, care a apărut la Bucureşti într-un format cu-adevărat european (cum, pe bună dreptate, afirmă editorii). Fără să fie prima ediţie Kavafis în româneşte – căci alexandrinul a fost întâiul poet străin care s-a bucurat de o serie de Opere complete în limba noastră (datorată Elenei Lazăr şi apărută în 1993-1995) –, volumul de faţă este remarcabil printr-o serie întreagă de trăsături care îl fac unic în peisajul editorial autohton.

Dar, înainte de toate, se cuvine făcută o precizare, spre a justifica atenţia acordată aici unei selecţii din opera unui scriitor străin. Interesul pentru poezia lui Kavafis este vechi în cultura română, după cum o atestă cele opt ediţii apărute de-a lungul timpului şi, de asemenea, prezenţa constantă a selecţiilor din opera sa în antologiile de poezie străină apărute în româneşte, în special după cel de-Al Doilea Război Mondial. Mai trebuie spus şi că legăturile biografice ale poetului cu spaţiul românesc sunt încă şi mai profunde, un Yannis Kavafis, strămoş cert al poetului, fiind semnalat ca dregător în Moldova epocii fanariote, mai exact la jumătatea secolului al XVIII-lea. Dacă adăugăm la toate acestea şi substanţa oriental-balcanică a creaţiei sale, cu atâtea contingenţe în opera unor Ion Barbu, Panait Istrati sau Mateiu Caragiale, înţelegem mai bine acest interes justificat al publicului român pentru straniul poet grec din Alexandria.

Ediţia de faţă, intitulată Alfabetul poetic, este, în realitate, alcătuită din mai multe ediţii suprapuse.

Pe de-o parte, avem de-a face cu o antologie de 24 de poeme, din cele 250 scrise de Kavafis. 24, deoarece