Protestatarii bulgari contestă nu doar eşecul administrativ al clasei politice post-comuniste locale, dar chiar principii de bază ale democraţiei liberale şi ale economiei liberalizate. Guvernul bulgar a demisionat în februarie sub presiunea unor mari manifestaţii, dar anticipatele din mai nu au adus la putere figuri sau idei politice noi – impasul rămâne, ca şi marile întrebări. Câteva răspunsuri de la Darie Cristea. Articol din ediţia FP România nr. 34 (mai/ iunie 2013) FP România: O nouă creştere a facturii la energie, care a ajuns din urmă majoritatea salariilor şi pensiilor, a revărsat, în februarie, paharul nemulţumirilor în Bulgaria. De ce au trebuit privatizate sistemele de energie din Est? A câştigat ceva consumatorul? A sporit astfel „eficienţa” acestor companii, concurenţa între noii furnizori?Companiile de utilităţi – infrastructura a ceea ce numim „standard de viaţă civilizat” – trebuie să aibă un statut diferit faţă de restul companiilor de pe piaţa liberă? Darie Cristea: Sunt două aspecte de menţionat în situaţiile de tipul celei despre care vorbim. Primul este cumva filosofic. Ce fel de societate capitalistă vrem, indiferent că vorbim despre Bulgaria, România, Croaţia, Serbia etc. Una în care restrângem rolul statului atât de mult încât nu vrem să îi lăsăm în grijă directă nici anumite domenii indiscutabil stategice? Ne referim aici la distribuţia energiei electrice, producerea diferitelor forme de energie, exploatarea unor resurse naturale şi multe altele, în funcţie de caz. Sau vrem una în care sectorul privat se manifestă doar acolo unde poate exista piaţă reală, deci concurenţă reală? Adică posibilitatea beneficiarului-cetăţean de a schimba furnizorul când simte nevoia. Distribuţia energiei electrice, de exemplu, nu este o afacere atât de simplă încât piaţa să funcţioneze cu mai mulţi furnizori, care să se manifeste