Pe Ioan Bogdan Băluţă calitatea de prim-secretar al Comitetului judeţean Argeş l-a ferit de participarea la tumultoasele şedinţe din CPEx, din ajunul Revoluţiei decembriste. Aflat pe teren, deşi membru supleant al CPEx, Băluţă era invitat la şedinţe doar în mod excepţional. Ca atare, nu s-a numărat printre inculpaţii procesului membrilor CPEx, care s-a desfăşurat începând cu anul 1990. Dar cariera lui s-a sfârşit din primul an al regimului "democraţiei originale".
În decembrie 1989, deţinea următoarele funcţii: membru al CC al PCR (din 22 noiembrie 1984), membru supleant al CPEx (din 24 noiembrie 1989), deputat în MAN, din partea circumscripţiei electorale nr. 11 Comăneşti (jud. Bacău).
S-a născut în ultima zi a anului 1932, în Bucureşti. Provenea dintr-o familie de condiţie modestă. Tatăl său, Vasile, era şofer la Ferma de Stat "Ion Sion" din com. Râmnicelu (Raionul Brăila), iar mama, Natalia, casnică. Cei doi avuseseră aceleaşi ocupaţii şi înainte, şi după 23 august 1944, precizează dosarul său de cadre. Averea lor consta într-o casă şi 2,5 ha de pământ. Pe lângă Ioan Bogdan, soţii Băluţă mai aveau patru fii: Dumitru (plugar utemist), Constantin, Nicolae, Neagu (toţi trei colectivişti, necăsătoriţi, care locuiau în casa părintească). În documentele de partid, Băluţă era încadrat astfel: "de naţionalitate română, origine socială muncitorească, fără avere".
A urmat şcoala în anii războiului: 3 clase primare la Olteniţa (1939-1942) şi alte 3 în comuna Movila Miresei (azi, în jud. Brăila), între 1942-1945. Alţi trei ani, după război, i-a petrecut acasă la părinţi. Din 1948, a urmat Şcoala Profesională Siderurgică Brăila, după absolvirea căreia s-a angajat la Industria Sârmei, Secţia Electrică (1951). După zece ani în câmpul muncii, Băluţă a urmat Şcoala de partid din Galaţi (1961). Şi-a desăvârşit studiile la Facultatea de Economie di