Cei 27 de ministri de Externe ai Uniunii Europene s-au reunit ieri, la Bruxelles, pentru a gasi o cale de a stimula autoritatile sarbe sa reia negocierile pentru apropierea Serbiei de UE, inghetate din mai 2006 din cauza refuzului Belgradului de a coopera pe deplin cu Tribunalul Penal International (TPI), dar si sa participe “pozitiv” la stabilirea statutului provinciei Kosovo. Ieri, trimisul special al ONU Martti Ahtisaari a prezentat in fata “celor 27” propunerea deja controversata a Organizatiei in ceea ce priveste viitorul Kosovo.
Ajungerea la un numitor comun atat intr-o directie, cat si in cealalta este departe insa. In ceea ce priveste un acord de stabilizare si asociere UE-Serbia, ecuatia este mai simpla. Tari europene, precum Spania si Italia, si-au exprimat dorinta de a trimite Belgradului “un mesaj clar”, in sensul ca, daca va fi constituit un guvern democratic pro-european, “vor fi reluate negocierile”. Dar trebuie luate in calcul si Belgia, Olanda si Finlanda, care se opun oricaror promisiuni pana cand Belgradul nu isi va dovedi determinarea de a coopera cu TPI.
Problema principala este insa viitorul Kosovo, insusi Ahtisaari aratandu-se sceptic privind posibilitatea unei solutii negociate intre parti, avand in vedere divergenta punctelor de vedere. Mai mult, planul ONU a fost patat deja de sange: duminica a decedat unul dintre cei doi demostranti albanezi raniti sambata, 10 februarie, la Pristina, in cursul unor ciocniri violente cu fortele de politie. Albanezii din Kosovo (care reprezinta 95 la suta din populatia provinciei separatiste) au protestat deoarece doresc “independenta imediat”, in timp ce Raportul Ahtisaari prevede un gen de suveranitate sub supraveghere internationala. La randul ei, comunitatea sarba kosovara (100.000 de persoane) contesta planul, deoarece ar reprezenta un atentat la adresa suveranitatii Serbiei, din care Kosovo fa