Liceul devine accesibil din 2015 doar elevilor care sunt peste nota 5, iar de anul viitor se deschide calea şcolii profesionale pentru cei care nu vor neapărat o diplomă de Bac şi facultate şi care nu au medii mari după 8 ani. Cât de mult îi ajută modificările pe elevi şi cât de pregătit este sistemul profesional să creeze meseriaşi pentru piaţa muncii, despre toate aceste implicaţii discutăm cu specialiştii joi, de la 11, la Adevărul LIVE.
Ministrul Remus Pricopie a anunţat acum o săptămână schimbările pe care le pregăteşte pentru sistemul de educaţie, prezent la publicarea raportului Inspectoratului Şcolar Bucureşti privind starea învăţământului în anul şcolar anterior.
”Din 2015 vrem să nu se mai intre la liceu cu note mai mici de 5 şi copiii de cinci ani să intre obligatoriu în educaţia formală (grupa mare de la grădiniţă). Iar din 2014, şcoala profesională va începe după terminarea clasei a VIII-a şi va dura trei ani”, devenind astfel o alternativă la admiterea la liceu, pentru cei care nu vor neapărat o diplomă de Bac cu care să meargă mai departe la facultate.
Cât de mult îi ajută pe copiii mai slabi acest sistem şi despre riscul unei aşa-numite "stigmatizări" a acestora şi cum putem reforma învăţământul profesional, despre aceste subiecte discutăm joi, de la ora 11.00, la Adevărul LIVE cu profesori, directori, specialişti şi cei care pun umărul de câţiva ani pentru a crea şcoli profesionale adaptate cerinţelor pieţei muncii.
La discuţie vor participa Corneliu Riegler, profesor la Colegiul Naţional Bilingv "George Coşbuc" din Capitală, Werner Braun, preşedintele Clubului Economic German din Braşov, cel care a dat startul, alături de alţi oameni de afaceri, reformării şcolii profesionale româneşti încremenită în proiect, creând una dintre cele mai de succes exemple: Şcoala Profesională Germană "Kronstadt".
Vor intra alături de noi
