Publicistul şi scriitorul Ştefan Mitroi vă prezintă un altfel de roman, în premieră. Altfel, deoarece nu se înscrie pe linia cărţilor publicate de el până acum, "Recviem pentru Tănase" fiind un portret aproape crud al României de astăzi, cu toate tarele şi năravurile ei. Multe dintre personajele de top ale prezentului se vor regăsi cu bune şi mai ales cu rele în personajele cărţii lui Ştefan Mitroi. O carte veselă, şi tocmai de aceea foarte tristă....
Se înroşise caldarâmul de sânge. Reporterii străini beleau întruna ochii. Sângele românilor s-a transmis în direct la toate posturile de televiziune din lume. Democraţia se plăteşte cu sânge.
Vă mulţumesc, dragi ortaci, pentru spiritul vostru civic exemplar. Cele mai frumoase flori sunt cele udate cu sânge.
Care erau oamenii, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri, şi care şobolanii?
- Cam slăbuţ, domnule prefect. Pe cei mai mulţi dintre ei i-aţi făcut scăpaţi. Uite la mine treisprezece, paisprezece, cincisprezece... Se putea şi mai mult. Dar e bine şi atâta. Merge un whisky după asta, nu? Pentru pofta de mâncare. Pe urmă... Ce-ai zice ca pe urmă să facem un poker?
Doru Magiunescu putea să zică nu, dar a zis da. L-a împrumutat miliardarul cu o mie de dolari, că n-avea niciun ban la el.
Fără bani, jocul ar fi fost lipsit de miză, şi atunci ce rost mai aveau să joace?
Aici autorul, care n-a jucat poker niciodată, se vede nevoit să întrebe: Din tot ce înseamnă viaţa ne interesează oare ceva care să fie complet lipsit de miză? Ce e lipsit de miză, e lipsit de sens. Ce e lipsit de sens, ţine de nonsens, de absurd. Şi totuşi, în viaţă sunt multe lucrurile absurde. Noi le facem să fie aşa, fie pentru că nu ştim, fie pentru că ne grăbim să le golim de sens.
În ce priveşte pokerul, este ştiut faptul că sensul lui este ca unul dintre jucători să-i golească de bani pe cei cu care joacă. Şi
