Primele doua articole din serialul “Exista viata dincolo de moarte?” au fost amplu comentate de cititorii nostri, unii dintre ei relatand chiar propriile lor trairi ale “intoarcerii din moarte”.
In cele ce urmeaza, puteti parcurge cele mai interesante interventii la aceste articole.
"Eu nu trebuie sa cred. Eu stiu"
Trebuie sa va fac o marturisire : eu unul n-am avut nici un fel de experienta extracorporala sau de alta natura, in afara spatiului euclidian. Drept pentru care ma simt marginalizat, un paria, intr-o lume in care napadesc pe ecranele TV solomonari, dacomani, tracomani, yoghini, mame Omida, sau simpli muritori care s-au decorporalizat.
Totusi, iata ce cred : noutatea nu-i daca exista sau nu exista viata dupa moarte. Oricum, ne incurcam in cuvinte, fiindca totul depinde de ceea ce intelege fiecare prin viata. Unii nu mor decat o data si pentru totdeauna; pentru ei viata inseamna doar o realitate dihotomica, inserata intr-un timp liniar. Popular spus, pentru acestia viata inseamna sa umpli pamantul cu puita si cu balegar. Atat. Pentru ei, "moartea" inseamna nimicul, vidul absolut. Totusi, Einstein sublinia un paradox al Omului : desi, corporal, acesta se poate manifesta doar intr-un spatiu euclidian, tridimensional, mintea umana si procesele psihice apartin unor alte nivele de gravitatie si respectiv, altor dimensiuni. Indivizii pentru care realitatea corporala e doar un athanor, un laborator in care se pot petrece procese psihice mentale si poate si de alta natura, pot accesa, functie de nivelele la care au evoluat, alte nivele din realitatile cuantumului spatiu-timp, mai bine spus din cuantumul spatiu-timp-constiinta, deoarece ultima e de nedespartit de primele doua, cum a demonstrat si mecanica cuantica, dealtfel. Pentru acestia, moartea nu este un sfarsit, deoarece pentru ei sfarsitul realitatii corporale nu inse