Avansul de 2,2% al Produsului Intern Brut din primul trimestru faţă de aceeaşi perioadă din 2012 arată de fapt o stagnare a afacerilor. Creşterea putea fi de cel puţin 4%.

Toate analizele şi estimările oficiale, inclusiv ale Băncii Naţionale, arată că potenţialul de creştere al economiei este undeva între 4% şi 5%, dar de la intrarea în criza din 2009 acest potenţial n-a mai fost atins.

Aşa s-a întâmplat şi în primul trimestru din 2013, când Produsul Intern Burt a crescut cu 2,2% faţă de perioada similară a anului trecut şi cu 0,7% comparativ cu ultimul trimestru din 2012, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS).

Creşterea de doar 2,2% faţă de acelaşi trimestru e cu atât mai slabă cu cât ar fi trebuit să avem un efect de bază favorabil. Viscolul din primul trimestru al anului trecut trăsese în jos economia, până sub pragul de recesiune, astfel că acum ar fi trebuit să consemnăm un avans mult mai consistent faţă de începutul anului trecut.

Datele indică perspective incerte ale evoluţiei economice, întrucât atât agricultura, pe partea de formare, cât şi consumul individual, pe partea de utilizare, au avut contribuţii negative la creşterea PIB pe primul trimestru, iar determinante rămân exporturile. În aceste condiţii, creşterea economică apare ca fiind strict legată de evoluţia internaţională, în special a economiilor din UE, principalul partener comercial.

Isar: „Economia nu e lăsată să crească“

Vorbind într-o intervenţie recentă la Adevărul Live, analistul economic Lucian Isar a arătat că, în opinia lui, economia nu e lăsată să crească la nivelul potenţialului său.

„Nu poţi să ai potenţial de 4-5% şi să stai ani de zile în jurul lui zero. Investitorii străini aşa percep România: poate, dar nu vrea să crească“. Isar a mai spus că politica monetară, care „ţine dobânzile prea sus şi frânează creditarea“ ar fi p