Foto: Thinkstock S-a dezumflat moda din medi­cina ficatului, o tendinţă care su­pu­nea bolnavul de ficat la un regim sever. Bolnavul de ficat n-avea voie o sumedenie de alimente, i se recomanda cu obstinaţie să prefere brânza de vaci, ajunsă băşcălie cu po­recla "brânză de veci". Mai apoi, me­dicina şi-a reconsiderat severita­tea privitoare la regimul alimentar al hepaticului, ba, mai mult, e necesar ca bolnavul de ficat să mănânce proteine de calitate.

Studiile au arătat ceva alarmant, bolnavii de hepatite cronice şi ciroze au deficit de vitamine liposolubile: A, E, D, K. Deci 40% din bolnavii de mai sus suferă de o sărăcie din aceste vitamine liposolubile, adică di­zol­vabile în grăsimi. În plus, 10% din cei cu hepatite cronice şi ciroze au de­ficit şi de vitamine hidrosolubile, adi­că dizolvabile în apă. Aceştia au lip­să de vitamine din familia B, de exemplu, vitaminele B1, B12, B6, deficit şi de acid folic şi vitamina C. Deficitul de B12 şi acid folic îi pro­voacă hepaticului o anemie în care globulele roşii nu se mai maturi­zea­ză. Sărăcia de B1 şi B12 la suferinzii de hepatite cronice şi ciroze produce neuropatii cu dureri şi amorţeli la picioare, deci cu nereguli la nervii pe­ri­ferici. Sărăcirea în vitamina B1 duce la efecte psihice nedorite, la de­fecte de coordonare a mişcărilor, la confuzie. Ficatul este cel mai mare de­pozit de B12, deci dacă acest or­gan este bolnav, apare o sărăcie de B12 şi acid folic. Este imperios ca bol­navii de hepatite cronice şi ciroze să mănânce alimente bogate în aceste vitamine şi să suplimenteze can­titatea de vitamine A, K, D, E, de vi­tamine din clasa B şi de acid folic.

Dar bolnavii de hepatite cronice şi cu ciroză n-au poftă de mâncare, mai ales refuză carnea şi sunt denutriţi, mai ales sărăciţi în proteine, li se topesc muşchii. În 100 grame de carne şi brânză există 20% proteine. Hepaticii trebui