Recent, în amfiteatrul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti, în faţa a peste 200 de medici dentişti, am avut şansa să urmăresc comunicarea De la etică medicală la bioetică, susţinută de dl prof. dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România. Acesta ne-a demonstrat actualitatea unor principii morale pe care le-au enunţat cu mii de ani în urmă marile personalităţi medicale, filosofice sau teologice ale umanităţii. Jurământul lui Hipocrate (460–370 î.Hr.) statua cei doi piloni ai exercitării profesiunii medicale: „primum non nocere“ şi „păstrarea tainei e o datorie“. S-au adus argumente istorice pentru practicarea medicinii sacerdotale de către preoţimedici care credeau în zei, precum Asclepios şi Zamolxe. (...)

Recent, în amfiteatrul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti, în faţa a peste 200 de medici dentişti, am avut şansa să urmăresc comunicarea De la etică medicală la bioetică, susţinută de dl prof. dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România. Acesta ne-a demonstrat actualitatea unor principii morale pe care le-au enunţat cu mii de ani în urmă marile personalităţi medical Publicitate e, filosofice sau teologice ale umanităţii. Jurământul lui Hipocrate (460–370 î.Hr.) statua cei doi piloni ai exercitării profesiunii medicale: „primum non nocere“ şi „păstrarea tainei e o datorie“. S-au adus argumente istorice pentru practicarea medicinii sacerdotale de către preoţimedici care credeau în zei, precum Asclepios şi Zamolxe.S-a trecut apoi la medicina clasică, invocându-se rugăciunea lui Maimonides (1135–1204), în care ajutorul era dat deopotrivă celui bogat şi celui sărac, celui bun şi celui rău; în bolnav trebuie văzut doar omul. Apare ideea de etică medicală, care precizează îndeplinirea obligatorie a devoţiunii şi a secretului profesional absolut. Secolul XX aduce un declin al eticii