Nu-mi prea place perioada carnavalului. Dar ce să-i fac? Stau în Mainz, un epicentru al celui „de-al cincilea anotimp“. Aici vreau să îmi termin teza mea de doctorat, despre perioada interbelică în Transilvania. Iar în ultimele săptămâni a domnit un fel de stare de asediu in zonă (mă refer la Mainz).

Cum să lucrez în aceste împrejurări? Răspunsul: refugiu la Viena, oraşul meu de bază. Deci pornesc spre aeroport, în curând carnavalul va izbucni din nou aici. În faţa unei prăvălii dansează deja două femei de vârstă mijlocie. Ele vor să danzez şi eu. Refuz în mod politicos. „Unii oameni nu se ştiu distra…“ Bănuiesc că e vorba de mine. Îmi imaginez cum ele îmi crestează rânjetul pe faţă, precum Joker-ul nebun şi tragic din „Batman – The Dark Knight“: „Why so serious?...“

Bine, probabil exagerez puţin. După cum am menţionat: nu-mi place carnavalul. În trenul accelerat care mă duce de la aeroport spre centrul Vienei, îmi stă pe gânduri primul meu text pentru blogul „Adevărul“. Eu am sarcina să scriu despre Austria, Germania şi România. Să scotocesc în istorie, să fac comparaţii între trecut şi prezent. Unde să încep? Pe locul din faţă găsesc exemplarul unui „ziar“ gratuit, cum e la moda peste tot.

Îl răsfoiesc, citesc un comentariu cu titlul: „Carnavalul înapoi pe Ringstraße“. Ziaristul se înfierbântă pentru că alaiurile de carnaval din Viena sunt expulzate la periferie, în loc să se organizeze (ca şi în trecutul) o mare paradă în centrul oraşului, pe Ringstraße. Continuă: oricum vienezii ar prefera o astfel de manifestaţie veselă în loc de demonstraţiile publice care au loc acolo, în intervale scurte de timp. Mă întreb, câţi cititori ai acestui „ziar“ – şi sunt mulţi (gratuit!) – pricep obraznicia pe care o conţine această pretenţie. Clauni şi piraţi în loc de democraţia practicată? Nu merge mai cinic de-atât. Ei, probabil exagerez din nou…