Comenzile curg din ţară şi din străinătate. Iată o afacere bazată pe un meşteşug tradiţional. Fabrica de covoare olteneşti a profesoarei Antoaneta Nadu din Bechet. Se folosesc războaie Comenzile curg din ţară şi din străinătate. Iată o afacere bazată pe un meşteşug tradiţional. Fabrica de covoare olteneşti a profesoarei Antoaneta Nadu din Bechet. Se folosesc războaie de ţesut de pe vremea străbunicii. Să vorbim despre covoarele olteneşti. Cele făcute la Bechet, un oraş mic, aproape uitat de lume, din sudul Olteniei. Mulţi au cântat deja prohodul vechilor obiceiuri de la sate. Şi tocmai o meserie tradiţională e pe cale să relanseze azi o localitate unde alte întreprinderi, alea de pe timpul comunismului, n-au rezistat după 1990. Aceasta e povestea fabricii pusă pe picioare, din 2002 încoace, de profesoara de biologie Antoaneta Nadu. Atenţie, a pornit afacerea după ce a ieşit la pensie! Am întâlnit-o prima oară pe femeia asta la Muzeul Satului, cu ani în urmă. Venise îmbrăcată în costum popular oltenesc şi îşi expusese covoarele pe gardul şi pe prispa uneia dintre casele de acolo. Era un adevărat "concert" de culori şi modele. Multe flori, animale, păsări. Ba chiar puteai să "citeşti" în lână poveşti locale, cu flăcăi şi fete. Nu mai spun de culori. Roşu, galben, verde, portocaliu. Culori vii, specifice sudului Olteniei. Ştiam de atunci că şi culorile astea au ceva special. Sunt făcute din plante. Reţeta e bine păzită. Secretul a fost transmis din generaţie în generaţie, dar numai celor care au "microbul" acestui meşteşug. "Nu e doar o afacere. E şi un mod de a salva de la dispariţie un meşteşug", am ţinut minte ce mi-a zis atunci interlocutoarea mea. "Pictură" cu lână şi bumbac Şi uite aşa m-am decis să mă duc acum la Bechet. Nu a fost nevoie să caut mult prin orăşelul acela. Toată lumea ştie de femeia asta. Bat la poarta unei case tradiţionale. Chiar la intrare m