Eu unul nu cred că s-a mai întâmplat aşa ceva vreodata în istoria, destul de zbuciumată de altfel, a paralamentarismului românesc. Azi, sutele de deputaţi reprezentând toate partidele, putere şi opoziţie de-a valma, au fost legaţi strâns la ochi şi puşi să tragă cu pistolul. Şi, cum era şi firesc, strânşi atât de mulţi într-un spaţiu bine delimitat, s-au ciuruit între ei. Iar pereţii s-au umplut de sânge.

Desigur, cele de mai sus sunt o formă figurată de a descrie ce s-a întâmplat, de fapt, acolo.Deputaţii, şi repet, deputaţii tuturor partidelor au fost şocaţi când, la primele ore ale dimineţii, după ce şi-au luat cartelele electronice şi au semnat de prezenţă, au aflat că au de dezbătut, de respins şi de votat zeci de acte normative, iar unele, cele mai importante dintre ele, cu un conţinut total necunoscut. Cum ar fie Legea minelor, un act normativ care a fost iniţial promovat în Senat şi respins la mustaţă, din simplul motiv - care, de fapt, nu e simplu deloc - că parlamentarii au descoperit, studiind diferitele amendamente mai recente aduse legii, că, de fapt, aveau de-a face cu Legea Roşia Montană sub acoperire. Cu alte cuvinte, tot ceea ce făcuse obiectul respingerii de care Comisia specială şi apoi de către plenul Parlamentului a Legii Roşia Montană pe motiv că existau cel puţin şase alte legi încălcate şi încă o seamă de articole scrise cu dedicaţie în favoarea - sau poate chiar de către - Gold Corporation, se regăsea, iată, au descoperit cu stupoare senatorii, în noua formulă a Legii minelor. Şi, în plus, există avizul Guvernului, avizul Comisiilor de specialitate şi acordul politic al conducerii USL pentru promovarea actului normativ. Acolo, la Senat, legea a căzut la mustaţă, adică numai cu o diferenţă de două voturi. În Camera Deputaţilor a sosit o formă rafistolată a actului normativ. Nu se prea ştie de către cine şi cum. Şi, mai ales, în ce s