Propunerea are citeva defecte de conceptie, dar reuseste totusi sa formuleze citeva pozitii limpezi ale Romaniei pe teme importante pentru UE.

Guvernul a lansat spre dezbatere publica Strategia postaderare 2007-2013. Documentul este inegal. O sa incep cu partile proaste, intre care se remarca doua probleme de conceptie. Prima: confuzia dintre proiectele interne care pot primi ajutor de la UE si proiectele europene ale Romaniei. In prima sa parte, strategia pare a fi o simpla extindere a programului de guvernare pina in 2013.

De pilda, in domeniul sanatatii se promite dezvoltarea infrastructurii si dotarea cu echipament. Nu e clar daca Romania ar fi desfasurat aceste proiecte si fara UE. Sau, ca sa ne referim si la alt capitol, nu e limpede daca ne protejam mediul pentru ca am intrat in UE sau pentru ca asa este normal, pentru ca asa face orice stat civilizat si noi vrem sa devenim unul. E o confuzie majora si tot mai frecventa.

A doua mare problema: capitole intregi reprezinta balast logoreic, fara relevanta practica. Ni se promite „intensificarea campaniei de informare interna cu privire la valorile europene“. Deci, nu am scapat, campaniile vor continua.

Poate ca ar fi mai potrivit sa ne resemnam cu ideea ca UE nu e un subiect despre care gospodinele sa vorbeasca la cafea si, atunci cind masuram gradul de informare, sa nu ne mai raportam la toata populatia, ci la categoriile relevante sau macar posibil interesate.

Altfel, si pina acum cei care au cautat informatii au avut unde sa le gaseasca (de pilda, cei care cautau fonduri SAPARD, care au fost cheltuite). Un alt balast este capitolul despre crearea brandului de tara. Cind cineva se plictiseste prin Guvern, pare ca prima idee la indemina este aceasta: sa ne facem un brand!

Dar documentul are si partile sale bune. Ofera raspunsuri la intrebarea: