Reprezentatia de la Iasi are ceva din eleganta clasica a pieselor pentru televiziune de altadata. La aceasta contribuie, poate, faptul ca s-a dorit o reprezentatie a seniorilor teatrului iesean. Pe 26 noiembrie, la Teatrul National din Iasi, sala Studio, a avut loc premiera spectacolului Pana de automobil, de elvetianul Friedrich Dürrenmatt. Regia: Irina Popescu Boieru. Scenografia: Axenti Marfa. Distributia: Constantin Avadanei (Zorn, fost procuror), Emil Coseru (Kummer, fost avocat), Gelu Zaharia (gazda, fost judecator), Petru Ciubotaru (Pilet, fost calau), Nicolae Ionescu (Traps, "inculpat"), Catinca Tudose (Simone, menajera). Textul lui Dürrenmatt se preteaza in foarte mare masura la acel gen de exercitii prin care se cere celor ce le rezolva sa imagineze un final pentru o serie de evenimente relatate pina intr-un anume punct al desfasurarii lor. De altfel, autorul insusi ar fi incheiat povestea in trei moduri posibile: nuvela se incheie cu sinuciderea lui Traps (1956), varianta radiofonica anterioara nuvelei (1955) isi cruta protagonistul, iar adaptarea pentru televiziune a nuvelei preia acest final (1957). In scenariul pe care Dürrenmatt insusi l-a schitat, insa, Traps se sinucide, dar nu pentru ca s-ar fi simtit vinovat, ci pentru ca o achitare i-ar fi anulat destinul special, acela de autor al unei crime perfecte (1980). Poate n-ar fi fost lipsit de sens daca s-ar fi incercat un asemenea exercitiu cu publicul. In schimb, regizoarea opteaza pentru o perspectiva narativa auctoriala, omniscienta. Climatul in care sint plasate evenimentele este kafkian, absurd. Traps este prins in mrejele unui asa-numit joc, al carui inteles de cele mai multe ori ii scapa. Ramas in pana de automobil si cautind o rezolvare, este invitat la o cina care se dovedeste a fi un proces fatal. Sub pretextul jocului, pensionarii isi fac treaba, ba mai mult; ei inventeaza chiar si o crima.