"Cea mai veche religie politică a unui popor civilizat a fost venerarea de către egipteni a Soarelui", afirmă Eric Voegelin. Acesta consideră că întreaga arhitectură a cultului Soarelui este o bună oglindă a problemei religiilor politice de sorginte mediteraneană.

"Religiile politice", binecunoscutul bestseller scris de filosoful Eric Voegelin, a apărut în limba română în traducerea lui Bogdan Ivaşcu la Editura Humanitas (2010). Salutar, volumul este tipărit în colecţia Zeitgeist coordonată de Vladimir Tismăneanu, cu sprijinul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Acelaşi Bogdan Ivaşcu este autorul unui amplu studiu introductiv. Acesta arată că pentru Voegelin "pretenţia separării stricte a celor două domenii - religie şi politică - nu se susţine"…

Filosof format la Viena într-o splendidă atmosferă de emulaţie intelectuală interbelică, Eric Voegelin este obligat să plece în Statele Unite în 1938 tocmai ca o consecinţă a scrierii acestei cărţi. Era epoca de ascensiune a regimurilor totalitare pe care Voegelin le demască fără rest. Ca o compensare, după război a fost invitat chiar în Germania unde a predat ştiinţe politice la Universitatea Ludwig-Maximilian din München. Preocupat de religiile politice întreaga viaţă şi de fenomenologia violenţei politice, Eric Voegelin (1901-1985) a publicat mai multe volume pe aceste teme, între care o impresionantă serie intitulată "Order and History" între anii 1957 şi 1987.

"Când se vorbeşte despre religie ne gândim la instituţia Bisericii, iar dacă se vorbeşte despre politică ne gândim la Stat. Aceste două organizaţii se confruntă una cu alta ca entităţi distincte, clar definite, iar raţiunea intimă de care sunt impregnate cele două realităţi instituţionale nu este una şi aceeaşi. Statul şi spiritul secular şi-au cucerit sferele puterii în bătălia crâncenă î