Cu oarece efort, Vanghelie ar putea deveni un soi de Mircea Geoana, dar Geoana n-are destul talent sa interpreteze rolul lui Marean Vanghelie intr-o bulevardiera piesa pesedista jucata in gura oborului.

Ideea Pygmalionului intors pe dos nu-i noua in politichie, numai ca oricit s-ar stradui profesorul Henry Higgins sa ia lectii de neciopleala de la mahalagioaica Eliza Doolittle rezultatul e cat se poate de jalnic caci pe cat de simpatica ne-ar fi o femeie de servici care-n timp ce da cu telul la closet recita versuri din Mallarmé, pe atat de scabros e lordul care-si sufla mucii in poala fracului.

In loc sa pedaleze pe ideea socialismului cu staif, care nu te mai obliga sa-i dai patronului cu ciocanul in cap si nici sa-i iei gatul cu secera mosierului, Mircea Geoana crede ca-i mai sanatos pentru cariera sa sa se cocoate in cocotier si sa-si arate noada ca sa intre-n gratiile primatelor.

O coincidenta face ca exact in zilele cand domnul Geoana se juca de-a proletarul prin metrou, exersand cu mare greutate mersul pe jos si ciugulitul mititelului cu mana, socialistii spanioli sa propuna un proiect prin care solicitau ca drepturile omului sa fie aplicate si in cazul maimutelor superioare.

Poate cu aceasta ocazie vom gasi si raspunsul potrivit la acea veche intrebare: daca omul a coborat atat de greu din maimuta de ce oare unii semeni de-ai nostri se pot catara asa de rapid in urangutan?

Cu oarece efort, Vanghelie ar putea deveni un soi de Mircea Geoana, dar Geoana n-are destul talent sa interpreteze rolul lui Marean Vanghelie intr-o bulevardiera piesa pesedista jucata in gura oborului.

Ideea Pygmalionului intors pe dos nu-i noua in politichie, numai ca oricit s-ar stradui profesorul Henry Higgins sa ia lectii de neciopleala de la mahalagioaica Eliza Doolittle rezultatul e cat se poate de jalnic caci pe cat de