Castraveţii spanioli despre care se credea că ar fi provocat 16 decese în Europa în cadrul epidemiei cu E.coli nu sunt de fapt responsabili pentru acestea, au spus experţii, joi. Testele au stabilit că respectivii castraveţi bio au fost infectaţi cu E.coli, dar nu cu tulpina letală găsită la mai mult de 1.000 de persoane care s-au îmbolnăvit în Germania şi în statele învecinate, potrivit dpa.
Ministrul spaniol al Mediului a declarat că ţara sa va cere compensaţii pentru pagubele provocate de criza infecţiilor cu E.coli. Rosa Aguilar a respins acuzaţiile aduse Madridului şi a precizat că este neclar dacă epidemia îşi are originile în Spania sau dacă legumele cu pricina au fost contaminate în timpul transportului.
„Germania trebuie să lucreze în mod transparent pentru ca UE să ştie care este problema", a spus Aguilar, nemulţumită că Berlinul a discreditat agricultura spaniolă. Pe de altă parte, Germania a fost ţara către care au privit guvernanţii spanioli pentru ajutor în momentul în care economia părea la un pas de prăbuşire.
Producătorii spanioli nu se consideră cauza, ci victimele "crizei castraveţilor", pentru că pierd 200 de milioane de euro pe săptămână. 90% din productie lua drumul ţărilor UE, iar acum este aruncată.
Contraatacă şi ministrul Agriculturii din Andaluzia, Clara Aguilera, care apare pe prima pagină a ziarelor spaniole înfulecând un castravete.
Cotidianul spaniol La Vanguardia arată că "Criza castraveţilor se agravează şi devine război comercial".
Institutul Robert Koch de la Berlin a confirmat 329 de cazuri in Germania, insa unele rapoarte vorbesc de 1.200 de cazuri de infectare cu E.coli.
Olanda, o altă ţară care este suspectată că ar produce castraveţi contaminaţi cu E.Coli, a precizat că va apela la sprijinul UE pentru susţinerea agriculturilor. "Aceasta se poate face recurgând la un regulament european pr