Clarificări morale
Revista 22 conţine în numărul 47, din 15-21 noiembrie, mai multe articole peste care cititorul nu poate trece indiferent. Toate aceste puncte din sumar ţin de zona necesarelor clarificări morale de care societatea românească are atâta nevoie. În primul rând, este reprodusă şi în ediţia tipărită, după ce fusese preluată on-line, intervenţia de pe site-ul Europei Libere a lui N. C. Munteanu, privindu-i pe câţiva turnători ai Securităţii . E vorba despre acel Top 5 al celor mai scârboşi informatori, în opinia lui N.C.M., şi care-i cuprinde, în ordine descrescătoare, pe Alex Mihai Stoenescu, Nicolae Balotă, Ivan Deneş, Constantin Bălăceanu Stolnici, Emanuel Valeriu. Iată ce spune N.C. Munteanu despre unul dintre aceştia: „A turnat pentru bani, pentru carieră şi din exces de zel. Omul trăia voluptatea turnătoriei. Chestie de caracter. Boierul avea apucături de rândaş şi de slugă hoaţă.” În contrapunct, 22 plus este consacrat Rusaliilor negre, deportării în Bărăgan, din 17/18 iunie 1951. Reţinem una din mărturii aflată în Arhiva de istorie orală a Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei: „Nu ştiai ce să-ţi iei, să-ţi iei făină?, să-ţi iei o haină?, un lucru de valoare?... Nu ştiai unde te duci. Toată lumea bănuia că ne duc în Siberia, ce lucruri să ne luăm cu noi? Era o groază de necunoscut. (…) Mama a ţinut foarte mult să ia o icoană, şi aşa, mama cu noi doi de mână şi cu icoana aceea în braţe, am părăsit casa.” (Dora Sarafolean). De asemenea, atrage atenţia şi scurtul text al Rodicăi Palade intitulat „Câţi poţi tu, coane…”, unde tonul autoarei este necruţător: „Conversaţia celor doi, consemnată în referatul procurorilor, arată o sinceră şi tandră apropiere, cam aşa cum îşi imaginează făpturile romantice că ar fi fost cea între Titu Maiorescu şi Mihai Eminescu. Nu degeaba poetul-portofel Dinescu (numit astfel de un parten