Proveniţi din familii dezorganizate sau nu, dar cu probleme comportamentale grave, copiii delincvenţi nu răspund penal. Pentru ei există programe speciale care ar trebui să-i ajute să treacă peste perioada nefastă.

Organele de cercetare penală, respectiv poliţia şi parchetul, nu anunţă întotdeauna către serviciile de protecţie a copilului cazurile minorilor care au comis fapte penale şi au fost audiaţi. Această situaţie a fost subliniată în cadrul conferinţei de presă organizate astăzi de Fundaţia Reforma Justiţiei Penale (RJP), în parteneriat cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC), şi Fundaţia Prioson Fellowship Romania (PFR). Statisticile poliţiei arată că pentru primele trei luni ale anului 2009, 1066 de minori au comis fapte penale. Pentru aceeaşi perioadă a anului 2009, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului a înregistrat doar 844 de cazuriexplicaţia fiind chiar lipsa unei reglementări suficient de clare în legislaţia actuală. Mai mult, proiectul de cod de procedură penală care se discută acum în comisiile juridice din Parlament nu face nici un fel de progres în acest sens, iar situaţiile în care copiii sub vârsta responsabilităţii legale comit infracţiuni sunt în continuare ignorate.

MĂSURI PREA DURE? Reprezentanţii Fundaţiei Reforma Justiţiei Penale (RJP), ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC) şi ai Fundaţiei Prioson Fellowship Romania (PFR) arată că, din nefericire, se preferă promovarea reducerii vârstei responsabilităţii penale, de la 14 la 13 ani, ca soluţie de politică penală, în loc să se facă eforturi pentru a asigura protecţie specializată copiilor care comit infracţiuni. "Aceasta arată incapacitatea sistemelor de justiţie şi de protecţie a copilului de a lucra integrat. Noi am luat legătura cu membri ai Camerei Deputaţilor, de la toate partidele re