Cele două firme străine, una franceză şi una germană, care deţin cele două reţele de distribuţie de gaze din România, au cerut la unison autorităţii de reglementare în domeniu creşterea tarifelor cu 18-19% de la 1 iulie, acuzînd neadaptări ale tarifelor la costurile de producţie şi ameninţînd cu întreruperi ale alimentării. Ce va face statul român, avînd în vedere îndeosebi perioada electorală?

Cele două firme străine, una franceză şi una germană, care deţin cele două reţele de distribuţie de gaze din România, au cerut la unison autorităţii de reglementare în domeniu creşterea tarifelor cu 18-19% de la 1 iulie, acuzînd neadaptări ale tarifelor la costurile de producţie şi ameninţînd cu întreruperi ale alimentării. Ce va face statul român, avînd în vedere îndeosebi perioada electorală?

Să facem puţină istorie. Preluarea de firme străine a distribuţiilor de gaze (integral) şi a distribuţiilor de electricitate (în cea mai mare parte) din posesia statului român a avut loc la o presiune externă imensă şi precisă, prin condiţionarea directă de aceasta a aderării României la Uniunea Europeană. Motivul pentru care distribuţiile de gaze şi electricitate erau vizate la loc de frunte, alături de Petorm, de o asemenea preluare externă o constituia faptul că proprietarul-stat tolera sistematic neplăţi ale consumului din partea unor mari consumatori de stat sau privaţi, dar beneficiind de protecţii politice clientelare. Distribuţiile de energie deveniseră un fel de bancă socială pe gratis pentru subvenţionarea industriilor de stat şi a parazitismului privat clientelar. În mod obiectiv, lanţul arieratelor care avea ca verigă principală distribuţiile de gaze şi electricitate trebuia rupt. Pe la Bruxelles, soluţia deposedării statului român de acestea apărea ideală, mai ales că permitea marilor jucători vest-europeni ai pieţei să preia extrem de avantaj