Amestecul de critici şi previziuni fondate şi intuiţia, amestecată cu girarea guvernului sovietic, reprezintă nota distinctă a relatării şi concepţiei lui Wells despre comunism.
Şi Herbert George Wells (1866-1946) a cochetat cu comunismul. Scriitorul englez, celebru pentru cărţile sale de ficţiune, precum Maşina timpului, Războiul lumilor, Omul invizibil, Primii oameni în lună şi Insula Doctorului Moreau, a mai publicat nuvele contemporane, istorie, analize sociale cu un impact mult mai redus faţă de opera sa SF. A fost un socialist declarat şi un pacifist, de aceea atracţia sa faţă de ce se întâmpla în Rusia sovietică este, pe undeva, justificată. H.G. Wells vizitase Petersburgul şi Moscova şi pe vremea ordinii ţariste, în ianuarie 1914, de aceea, atunci când a fost invitat de către Kamenev, care conducea pe atunci o delegaţie sovietică în domeniul comerţului la Londra, să repete acea vizită, pentru a observa noua (dez)ordine, a răspuns favorabil, curiozitatea şi simţul aventurii jucând, fără îndoială, un rol în această decizie. Profitând de ocazie, Wells a publicat în ziarul englez The Sunday Express mai multe articole despre situaţia din Rusia sovietică, pe care ulterior le-a adunat şi editat sub forma volumului Russia in the Shadows. La fel făcuse şi Albert Londres în spaţiul francofon. Diferenţa dintre abordările celor doi este însă destul de mare.
Lectura firavului volum scris de H.G. Wells despre situaţia din Rusia sovietică din anul 1920 produce un amestec de senzaţii contradictorii, pentru că autorul, celebru în epocă, a cărui operă a rămas, spre deosebire de mulţi alţi scriitori occidentali care au vizitat URSS, adopta, cel puţin în 1920, o atitudine de expectativă, reuşind să îmbine, cu mare măiestrie, atât o frescă reală, sobră a grelei situaţii în care se afla Rusia la acel început de drum comunist, dar, în acelaşi timp, să cauţi