In Clubul „LA STRADA“ din Craiova, aproape de Gradina Botanica, pe 15 decembrie s-a deschis o expozitie de pictura de grup a patru artisti plastici: Melania Stirbu, Stefan Moraru, Romeo Moraru si Cristian Volcinschi. La vernisaj au participat studenti, avocati, scriitori, universitari, precum si personalitati culturale românesti. Inca de la intrarea in club, vizitatorul avizat este socat de „visul nocturn“ de pe simezele unui univers restrâns, in care contempla libertatea, in pofida unei eventuale aglomeratii de orgolii masculine si parfumuri dulci de dama. Astfel, pictorul Stefan Moraru are expuse lucrari in ulei pe pânza si metaloplastie. In pictura sa, artistul, probabil, si-a propus sa „experimenteze“ o simbioza a suprarealismului cu neomodernismul, un fel de paradigma abstractionista devorata de realismul incomod de lucid al prezentului. Culorile devastatoare „se misca“ pe terenuri virgine, intr-o lume paralizata. Si acestea, intr-un fel de triptic muzical-pictural, de la geneza pâna la apocalipsa. Psihocromatica fiecarui tablou „agreseaza“ ochiul prin dezinvoltura, indiferent din ce unghi ar privi, indiferent de lumina, indiferent de stare. Ceea ce inseamna ca artistul plastic Stefan Moraru si-a format in timp o viziune aparte, creând o lume impovarata de simboluri si reusind sa gaseasca un mod de exprimare al propriilor gânduri, intr-o tehnica ireprosabila, proprie siesi. Lucrarile de metaloplastie nu sunt metafore in relief, asa cum ar inclina unii sa creada, ci compozitii tulburatoare pe care nu le (re)gasesti in nici o galerie. Forta artei lui Stefan Moraru rezida in esenta in acel straniu mecanism de codificare/decodificare tulburatoare, a unor experiente traite pe plan imaginar, desecretizate de pe o realitate incerta, dar „virtual“ posibila. Neindoielnic, in tripticul sau, intre cele trei tablouri exista un dialog semiotic stabil, fertilizator, cu „ochiu