Pictor al realităţii, al vieţii domoale de la sat, Nicolae Grigorescu „nu putea servi în altarul Frumosului decât aşa cum a servit până în ceasul din urmă: încredinţând artei numai lamura vieţii. N-a «înfrumuseţat» natura. Se poate gândi un artist la o asemenea absurditate? Dar şi-a ales întotdeauna ceea ce-i era drag, ceea ce cânta poruncitor inimii lui.

Era un omagiu pe care îl aducea lucrului aceluia puindu-l pe pânză – un fel al lui de a-şi exprima admiraţia şi recunoştinţa acelei clipe de fericire, de cucernică închinare în faţa Frumosului. Niciodată nu s-a preocupat de gustul publicului. Nici­odată nu s-a gândit că rugăciunea aceea a lui poate fi expusă în vitrină, discutată şi vândută”, spunea Alexandru Vlahuţă în „Picto­rul Grigorescu”. Iată că în 2011 una dintre lucrările pictorului – „Cârciu­mă din Rucăr” (ulei pe lemn, 26,5 x 45 cm) – a fost vândută în cadrul Li­ci­taţiei de Primăvară – Artmark pentru suma-record de 230.000 de euro, de­venind una dintre cele mai scumpe lucrări tranzacţionate pe piaţa autoh­t­onă de profil. Parafrazând, cine a pus cârciuma-n.... licitaţie ăla n-a fost om nebun.

„La marginea pădurii”, lucrare semnată de acelaşi autor şi evaluată la 150.000-250.000 de euro, a fost adjudecată pentru suma de 200.000 de euro. „Flori de primăvară” (Ştefan Lu­chian – 155.000 de euro) şi „Mare fermecătoare” (Ion Ţuculescu – 105.000 de euro) au stabilit la rândul lor recorduri de autor în cadrul Licitaţiei de Primăvară din 23 martie.

Potrivit estimărilor Artmark, va­loarea pieţei de artă din România ar pu­tea creşte în acest an până la 10-15 mi­lioane de euro, după ce în 2010 a crescut cu 124%, până la 7 milioane de euro.

Pictor al realităţii, al vieţii domoale de la sat, Nicolae Grigorescu „nu putea servi în altarul Frumosului decât aşa cum a servit până în ceasul din urmă: încredinţând artei numai lamura vieţii. N-a «înf