Plantaţia de castani din Tismana este pusă în pericol din cauza unui parazit. Potrivit reprezentanţilor de la Ocolul Silvic, mai bine de jumătate din specia castanului comestibil s-a uscat din cauza unei ciuperci dăunătoare. Zona Tismana, din judeţul Gorj, este renumită pentru plantaţile de castani comestibili ce se întind pe o suprafaţă de peste 100 de hectare, cei mai mulţi arbori având mai bine de 60 de ani. Aflată la doar câteva minute de sediul Ocolului Silvic din Tismana, pădurea de castani Eroni, cea mai compactă şi densă, este un loc de atracţie pentru turişti.
Declarată monument al naturii, ea se întinde pe o suprafaţă de 40 de hectare şi asigura o producţie între 30 şi 65 tone de fructe pe an. În pădurile de castani de pe dealurile Eroni şi Pocruia există şi exemplare de dimensiuni foarte mari, plantate probabil în vremea lui Nicodim (secolul al XIV-lea), ctitorul mănăstirii Tismana, sau imediat după aceea. Mai multe exemplare măsoară pe circumferinţă între şase şi opt metri, iar unul a cărui circumferinţă depăşea 10 m s-a prăbuşit, putred, în 1985, după o existenţă de circa 600 ani.
În urmă cu nouă ani, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) Bucureşti a introdus în cultură, şi în această zonă, castani comestibili din străinătate. Ulterior s-a constatat că aceşti arbori au fost infestaţi cu ciuperca Cryphonectria parasitica.
În termeni populari, boala se numeşte cancerul de scoarţă. Preocupările privind problemele de sănătate ale castanului comestibil au început în urmă cu şase ani, când reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului Gorj, împreună cu cercetători de la ICAS Braşov şi cu specialişti din cadrul Direcţiei Silvice au luat primele măsuri de identificare a zonelor afectate de ciuperca dăunătoare.
Ciuperca se înmulţeşte foarte repede
Ciuperca atacă v
