Majoritatea băncilor sunt dependente de vigilenţa personalului pentru a monitoriza şi identifica activităţile suspecte, iar o instituţie bancară din trei consideră că eficienţa sistemelor de monitorizare a tranzacţiilor lasă de dorit, este concluzia unui studiu cu privire la spălarea banilor realizat de compania de consultanţă KPGM. „Deşi sistemele IT sunt evident utile, acestea nu reprezintă un substitut pentru vigilenţa şi atenţia personalului”, a declarat Michael Peer, director în cadrul KPMG Forensic. Cercetarea s-a concentrat pe pieţele emergente şi a inclus peste 25% din primele 250 de bănci din 59 de ţări, printre care şi România. 80% dintre băncile româneşti consideră că spălarea banilor este o problemă extrem de gravă. Tocmai de aceea, sunt alocate anual sume importante pentru prevenirea unor astfel de fenomene.
În cazul băncilor autohtone cele mai mari costuri au fost cele cu training-ul, monitorizarea tranzacţiilor şi complexitatea procedurilor de deschidere a unui cont, cheltuieli care se vor amortiza pe termen lung, consideră KPMG. Obstacolul principal este respectarea legislaţiei şi în conţinut nu doar formal, apreciază specialiştii KPMG. La nivel global, spălarea banilor din traficul de droguri, de arme şi din alte infracţiuni depăşeşte 1.000 de miliarde de dolari anual. (T.P.)
Majoritatea băncilor sunt dependente de vigilenţa personalului pentru a monitoriza şi identifica activităţile suspecte, iar o instituţie bancară din trei consideră că eficienţa sistemelor de monitorizare a tranzacţiilor lasă de dorit, este concluzia unui studiu cu privire la spălarea banilor realizat de compania de consultanţă KPGM. „Deşi sistemele IT sunt evident utile, acestea nu reprezintă un substitut pentru vigilenţa şi atenţia personalului”, a declarat Michael Peer, director în cadrul KPMG Forensic. Cercetarea s-a concentrat pe pieţele emergente şi a inclus