Măsura din SUA, care are la bază disputele legale privind procedurile de faliment ale companiei Iukos în 2007, ar putea periclita plăţile făcute de clienţii străini pentru livrările Rosneft. Cel mai mare producător de petrol din Rusia, Iukos, s-a prăbuşit după ce a fost acuzat de fraude fiscale şi a fost divizat şi vândut pe bucăţi, cea mai mare parte a activelor fiind cumpărată de compania de stat Rosneft.
Averea Rosneft, în fruntea căreia în 2004 se afla Igor Setşin, braţul drept al lui Putin, s-a făcut cu preţul condamnării patronului Iukos, Mihail Hodorkovski. Setşin este considerat de analişti drept principalul instigator al afacerii Iukos, care, neutralizând un opozant politic potenţial, a permis revenirea la stat a activelor petroliere ale acestuia. A fost vorba şi de contracararea ambiţiilor politice ale lui Hodorkovski, atunci cel mai bogat om din Rusia şi opozant declarat al lui Vladimir Putin, actualul premier. Afacerea este în derulare, iar Hodorkovski, condamnat în 2005 alături de asociatul său, Platon Lebedev, la opt ani de închisoare, se află din nou în faţa justiţiei, acuzat de „deturnare şi revânzare ilegală de petrol", riscând o pedeapsă de 22 de ani de închisoare.
În această lună, la Strasbourg, fosta companie Iukos a cerut Rusiei o despăgubire-record de 98 miliarde dolari. CEDO a acceptat dosarul şi a respins cererea Moscovei de a abandona afacerea pe motiv că respectiva companie nu mai există.
La Haga, în faţa Tribunalului de Arbitraj, ex-acţionarii Iukos au obţinut câştig de cauză, sentinţa deschizând tehnic calea cererii de daune şi interese statului rus, estimate la 100 miliarde dolari. După examinarea afacerii pe fond, dacă obţin câştig de cauză, urmează executarea sentinţei, iar în caz contrar, activele statului rus vor fi confiscate peste tot în lume. Măsura din SUA, care are la bază disputele legale privind procedurile