Judeţul Caraş-Severin este printre judeţele codaşe în ceea ce priveşte numărul de suiciduri pe an deşi are o situaţie socială precară
În anul 2000, s-au sinucis aproximativ 815.000 de persoane în întreaga lume. Aceasta înseamnă o rată a mortalităţii de circa 14,5 la 100. 000 de locuitori sau un deces la fiecare 40 de secunde. Sinuciderea reprezintă a 13-a cauză de deces în lume, iar pentru grupa de vârstă 15-44 de ani, autorănirea reprezintă a patra cauză de deces şi a şasea de afectare a sănătăţii şi a invalidităţii. Ce i-a determinat pe aceşti oameni să-şi dorească moartea, să renunţe la tot ceea ce înseamnă viaţă? Ce au simţit? Ce şi-au dorit şi nu au avut? Pot fi doar câteva dintre întrebările care rămân în urma lor, adesea fără răspuns. Decesele imputabile sinuciderilor nu reprezintă decât o parte a unei probleme extrem de grave, căci, în afara celor care decedează, foarte multe persoane supravieţuiesc unor tentative de sinucidere şi unor răniri autoprovocate, adeseori foarte grave şi care necesită îngrijiri medicale de lungă durată. Ca să nu mai vorbim despre persoanele care rămân în urma celor care-şi găsesc moartea prin sinucidere, persoane profund afectate în plan emoţional, social, economic. Costurile economice ale sinuciderilor şi rănirilor autoprovocate sunt estimate la mai multe miliarde de dolari anual.
Judeţul Caraş-Severin este printre codaşele la nivel naţional în ceea ce priveşte rata sinuciderilor, deşi ai putea crede că rata ridicată a şomajului şi nivelul de trai extrem de scăzut precum şi existenţa mai multor oraşe monoindustriale, ajunse în pragul colapsului, ar fi suficiente motive ca suicidul să fie un leit-motiv al deceselor înregistrate în judeţ.
O analiză a Institutului Naţional de Criminologie din anul 2005 situează judeţul la limita inferioară a topului naţional privind sinuciderile. Potrivit raportului citat „La
