"Dupa ce l-a alungat pe Sviatoslav de la Dorostolon, in vara lui 971, Tzimiskes, se stie, n-a mai reconstituit Statul bulgar contra caruia Nikephor Phokas ii chemase in ajutor pe rusii de la Kiev" (Nicolae Banescu, 1946).
M-am referit in finalul notelor din precedentul articol la contributia savantului roman de renume international Nicolae Banescu (1878-1971) in domeniul istoriei bizantine la Dunarea de Jos si in Balcani.
Cartea din care am citat in preambulul acestor randuri a fost, practic, penultimul aport stiintific mai amplu al lui Banescu. Ultimul, foarte important si astazi, era o sinteza privind vechiul stat bulgar si tarile romane si a aparut la Bucuresti, in limba franceza, in 1947. Curand dupa aceea, profesorul-cercetator a fost trecut de catre autoritati in umbra.
Faptul a devenit ca si definitiv sub dictatura comunista dupa ultimul sau discurs la Academia Romana al carei membru era, sustinut la 27 mai 1948 si intitulat Masura lucrurilor. A fost publicat in 1994 in revista Academica de regretatul academician Virgil Candea, recent plecat dintre noi (1927-2007).
Ulterior, a fost reluat partial si recomentat de catre colegul Tudor Teoteoi in prefata la prima editie a cursului de Istorie a Imperiului Bizantin al marelui profesor, lucrare aparuta cu primul volum la Editura Anastasia, in anul 2000.
Asadar, cartea in limba franceza din care am citat in traducere motoul de fata a aparut in 1946, cu titlul Les duches byzantins de Paristrion (Paradounavon) et de Bulgarie, adica Ducatele bizantine Paristrion (Paradounavon) si Bulgaria, 193 p. Volumul purta nr. III din seria noua de istorie initiata de Institutul Roman de Studii Bizantine din Bucuresti. Acest institut, ca si cel pomenit ceva mai incolo, avea sa fie desfiintat la scurta vreme dupa aceea de catre guvernarea comunista. In incheierea prefetei datate august 1945, autoru