România nu are nimic unic şi irepetabil. Spălările pe creier despre singura ţară cu toate formele de relief, spiritul primitor, mămăliga, sarmalele turcite, cârnaţii de Pleşcoi au fost şi rămân aiureli. Bogdana Butnar, Senior Strategic Planner, McCann Erickson Se zvoneşte că anul viitor vom vedea o nouă chemare la licitaţie pentru brandul de ţară, aşa cum s-a întåmplat de la guvernare la guvernare. Se pare că, în Romånia, brandingul de ţară este o preocupa

România nu are nimic unic şi irepetabil. Spălările pe creier despre singura ţară cu toate formele de relief, spiritul primitor, mămăliga, sarmalele turcite, cârnaţii de Pleşcoi au fost şi rămân aiureli.

Bogdana Butnar, Senior Strategic Planner, McCann Erickson

Se zvoneşte că anul viitor vom vedea o nouă chemare la licitaţie pentru brandul de ţară, aşa cum s-a întåmplat de la guvernare la guvernare. Se pare că, în Romånia, brandingul de ţară este o preocupare la fel de importantă ca şi rectificările de buget. Nu demult, la o emisiune din prime-time de pe postul naţional de televiziune, se dezbătea problema între mai-marii publicităţii romåneşti. Am întrebat-o atunci pe mama dacă ea înţelege ce e aia branding şi mi-a răspuns candid că nu, însă nici nu are impresia că o va influenţa major. Zacusca ei de fasole era la fel de bună, cu sau fără brand de ţară.

Brandingul de Romånia este însă abordat, în bună parte, ca şi cum l-ar face Providenţa însăşi, pentru că primul lucru pe care îl antamează orice consultant este să afle „ce au romånii special şi unic“ - adică, în dezgustător limbaj de marketing, care e USP-ul (Unique Selling Proposition) naţiunii noastre. Cam o treime din banii de proiect se duc pe a căuta eternul romånesc, şi apoi restul pentru a-l pune pe peliculă. În final, aflăm că nu toată lumea e de acord că ăla e eternul şi, mofluzi, o luăm de la capăt la următoarea guvernare. Succe