Dacă nu tai porcul de Ignat, nu-i mai merge bine, iar acesta slăbeşte, se spune din bătrâni. În multe zone din ţară această regulă este păstrată cu stricteţe, iar la 20 decembrie gospodarii se scoală de dimineaţă şi încep ritualul de tăiere a porcului.

De Ignat, în satele din Oltenia (aşa proceda şi tata-mare), porcul era stropit cu agheasmă şi aşezat cu capul spre Răsărit, iar cel care-l tăia îi făcea cu cuţitul semnul crucii la ceafă înainte de a-l înjunghia. În Moldova se spune că porcul era stropit cu agheasmă de preotul satului şi, după ce era sacrificat, acesta primea de la gospodar o bucată de carne. Tot din bătrâni se spune că, în ziua în care urmează să fie tăiat, porcul amuţeşte. Se retrage în adăpostul lui şi nu-l mai poţi scoate de-acolo, acest timp numindu-se "tăcerea porcilor". Se spune că noaptea porcul a visat cuţitul şi că stăpânul lui urmează să-l taie ori că s-a visat cu gâtul împodobit cu mărgele roşii.

Bărbaţii sunt cei care se pricep cel mai bine la tăiatul porcilor. Aşa şi e, pentru că e nevoie de multă putere şi ştiinţă pentru ca acesta să fie înjunghiat cum trebuie.

Se spune că dacă cel care-l taie scrâşneşte din dinţi ori bolboroseşte, atunci carnea nu se poate găti şi rămâne tare, iar dacă îi este milă, atunci porcul simte şi moare greu.

TRADIŢII ŞI RITUALURI DE IGNAT

După ce godacul este înjunghiat, pârlit, spălat şi frecat cu sare, se prepară pomana porcului, pomană din care mănâncă toţi cei care au participat la tăierea lui. După masă, gospodinele încep pregătirea cărnii. Despre ce şi cum se prepară porcul în toate zonele ţării ar fi mult de spus, aşa că eu am ales pentru dumneavoastră o delicioasă reţetă de muşchi aşa cum se face în Bucovina. Muşchiul, după ce a fost bine curăţat, se pune în tăvi de inox la baiţ uscat timp de 14 zile. Acesta se prepară din: coriandru, sare, piper, ghi