In engleza, substantivul "welfare" are doua sensuri principale: primul, cel vechi, originar, de "bunastare" (well-being), iar al doilea, relativ recent, datând de la inceputul secolului XX, de "ajutor social", "asistenta sociala". Sintagma "welfare state", "statul bunastarii", a fost creata in Marea Britanie in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, pentru a contrasta, propagandistic, cu "warfare state", "statul razboinic" al Germaniei care declansase conflagratia. Plasata in acest context istoric, redarea sintagmei engleze "welfare state" (cu accentul pus pe primul sens al lui "welfare") prin romanescul "statul bunastarii", spaniolul "Estado del bienestar" sau italianul "stato del benessere" nu produce confuzii. Aplicate politicilor economice postbelice din Occidentul Europei (politici de sorginte keynesiana, care atribuiau statului un rol activ si hotarâtor in stimularea economiei), sintagmele isi mai pastreaza, partial, adecvarea. Un citat precum cel ce urmeaza nu produce confuzii: "Masinaria statului bunastarii produce un imens aparat administrativ in incercarea de subordonare a economicului de catre politic" (Adev. 1 V 09). Din clipa, insa, in care "statul bunastarii" vrea sa desemneze si statul protector de tip social-democrat, "welfare state" (cu accentul pus pe cel de-al doilea sens al lui "welfare") ar trebui redat prin alte sintagme, mai sugestive. O fraza precum "(S)tatul bunastarii devine «o familie fortata» care inlocuieste familia traditionala ca furnizor de asigurare sociala" (ZF 17 I 08) ar deveni mult mai clara daca am inlocui "statul bunastarii" cu "statul social". (Pentru a evita bataile de cap ale unei traduceri adecvate, sunt autori care folosesc strutocamila "statul welfare", monstruozitate româno-engleza, cu "statul" tradus si "welfare" lasat la latitudinea cititorului, care se presupune ca este avizat: "(S)statul welfare care a fost constru