Prinse în cercul vicios al deficitelor bugetare, Rusia, dar şi multe alte ţări apelează la soluţia vânzării acţiunilor la companiile de stat. Sursa: Reuters
Acum un an, când guvernele cumpărau acţiunile băncilor şi companiilor private, pentru a le salva de la faliment, se vorbea despre moartea capitalismului. Un an mai târziu, puterea statului este mult slăbită, iar pentru a-şi acoperi găurile bugetare, autorităţile se văd nevoite să vândă ce mai au în economie. Acest lucru se petrece în mai multe state, printre care Rusia, Germania, Marea Britanie, Polonia şi chiar România.
Cea mai surprinzătoare este însă situaţia din Rusia, unde cetăţenii au o aversiune faţă de ideea de privatizare, după ce, spun ei, în anii ’90, averea naţională a fost vândută „pe copeici” (subdiviziunea rublei - n.r.). Până şi premierul Vladimir Putin are un discurs mai liberal. Luna trecută, el declara, citat de „Kommersant”, că, „pe măsura depăşirii efectelor crizei, intenţionăm să reducem în mod planificat implicarea statului în economie, să utilizăm instrumentele tradiţionale ale economiei de piaţă, inclusiv privatizările”.
Ce scot ruşii la vânzare
70 de miliarde de ruble (1,61 miliarde de euro) este miza guvernului rus pentru privatizările din 2010. Lista cuprinde 250 de societăţi federale de stat, pentru care au fost deja demarate procedurile. La acestea se adaugă pachetele de acţiuni deţinute de stat la alte 462 de companii aflate într-o situaţie financiară dificilă, dar cu o valoare de piaţă înal tă. Potrivit vicepremierului Igor Şuvalov, citat de Bloomberg, statul rus deţine peste 5.500 de companii care pot fi reorganizate şi scoase la vânzare.
Ministrul economiei, Elvira Nabiullina, exclude din oferta anului viitor companii precum Rosneft, Aeroflot, RJD, Sberbank, VTB Bank şi Gazpromneft. Totuşi, analiştii internaţionali
