Muzică românească a sunat dintotdeauna bine, mai ales pentru că a încercat să se alinieze curentelor moderne. Dacă în trecut nume precum Temistocle Popa, Luigi Ionescu şi Dan Spătaru erau cei care stabileau standardele, acum Connect-R, Inna sau B.U.G. Mafia reprezintă adevărata faţă a muzicii româneşti.

Muzică românească a sunat dintotdeauna bine, mai ales pentru că a încercat să se alinieze curentelor moderne. Dacă în trecut nume precum Temistocle Popa, Luigi Ionescu şi Dan Spătaru erau cei care stabileau standardele, acum Connect-R, Inna sau B.U.G. Mafia reprezintă adevărata faţă a muzicii româneşti.

Moartea lui Temistocle Popa (92 de ani), unul dintre cei mai apreciaţi compozitori români, a amintit românilor simpli, dar şi altor maeştri ai muzicii că muzica românească şi-a mai sfârşit o etapă prin dispariţia sa, chiar dacă compoziţiile sale vor rămâne în amintirea multora.

În activitatea sa, Popa a lăsat în urmă melodii emblematice care răsună şi astăzi, printre care „Gabriela“, „În rândul patru“, „În târgul moşilor“, „Mereu cânta o serenadă“ sau „Trecea fanfara militară“, amintind de aşa-zisa perioadă de aur a muzicii. În prezent, însă, industria muzicală românească a atins o altă latură artistică, considerată oarecum superficială. Nume precum Inna, Alexandra Stan, Alex Velea sau Antonia domină topurile muzicale comerciale şi aduc recunoaştere internaţională ţării.

În epoca comunistă, artiştii cântau în mare parte despre macarale sau despre Partidul iubit, dar şi despre trăiri simple. Căderea regimului în decembrie 1989 a însemnat nu doar o tranziţie a societăţii către democraţie, ci şi o tranziţie a muzicii către consumerism. De atunci şi până în prezent au existat, după cum a declarat recent Laurenţiu Duţă, unul dintre cei trei componenţi ai trupei 3rei Sud Est, pentru „Adevărul“, trei puncte fierbinţi care au caracterizat industria muzi