DE ODINIOARA Prin procese politice, presiuni, santaj, multe imobile-simbol ale Capitalei au devenit sedii de institutii ale statului comunist.

Indata ce justitia, la fel ca toate celelalte, a trecut "in mainile poporului", s-a recurs la toate mijloacele pentru a trece in proprietatea statului splendorile care facusera faima Bucurestiului "burghez". Palatul Cotroceni a fost nationalizat imediat dupa abdicarea Regelui Mihai. Palatul a trecut de la Ministerul de Interne la cel al Artelor si a sfarsit ca si Casa a Pionierilor. In 1984, Nicolae Ceausescu a demolat biserica Cotroceni, iar Palatului i-a adaugat latura de sud - ca resedinta prezidentiala - si o casa de oaspeti in aripa veche.

CASA CU LEI. Casa lui Gheorghe Cantacuzino, zis "Nababul", era un adevarat palat. Ea adaposteste astazi in trei camere Muzeul Enescu. Compozitorul a fost casatorit cu o aristocrata, Maria (Maruca) Cantacuzino. "Casa cu lei" (cum mai este cunoscut Palatul Cantacuzino) a ramas al Marucai chiar si dupa plecarea ei din tara (1946) impreuna cu Enescu. Prin testament, proprietara a donat Palatul statului, cu conditia ca in cladirea respectiva sa functioneze un muzeu inchinat compozitorului. Probabil datorita notorietatii lui internationale si pentru ca in exil acesta nu s-a manifestat impotriva regimului comunist, cladirea din Calea Victoriei nr. 141 si-a mentinut destinatia.

Incepand cu 1852, pragul Casei Capsa l-au trecut monarhii Europei, dar si politicieni si artisti romaniCAFENELE SI STARLETE DE ALTADATA Unul dintre cele mai cunoscute locuri care a contribuit la faima de "mic Paris" a Bucurestiului de altadata a fost Casa Capsa. Spre deosebire de alte restaurante si hoteluri din tara, celebritatea Casei Capsa a salvat-o si de la procesul de nationalizare. Nepotul intemeietorului Capsei, Grigore Capsa, a donat-o statului (1950), cu conditia ca el sa fie lasat sa locuia