În plină epocă digitală, tastatura şi mouse-ul se pot dovedi arme pe cât de silenţioase, pe atât de periculoase, potrivit focus.it.
În mileniul trei, şi războiul s-a adaptat noilor condiţii şi a evoluat: puştile şi tunurile lasă tot mai mult loc mouse-ului şi tastaturii, mult mai silenţioase, dar la fel de periculoase. În timp ce guvernul îşi organizează primele cyber-trupe, omenirea asistă la cele dintâi lupte digitale adevărate. Până acum au fost fără vărsări de sânge, însă, potrivit analiştilor, consecinţele unui conflict electronic la scară mare ar putea fi comparabile cu cele ale unui război nuclear.
Siberia, iunie 1982: un satelit de supraveghere american a înregistrat o puternică explozie. Unul dintre cele mai importante gazoducte sovietice sărise în aer. Cauza? O eroare a unui sistem de control computerizat, pe care agenţii KGB îl furaseră în Canada. Însă, ceea ce sovieticii nu ştiau era că agenţii CIA modificaseră softul acelui computer ca în interval de câteva luni să mărească peste măsură presiunea gazului din interiorul conductelor. Rezultatul a fost cea mai puternică explozie nonnucleară din istorie şi prima demonstraţie a puterii unei „logic bomb“. 30 de ani mai târziu, Războiul Rece dintre USA şi URSS s-a terminat şi, cel puţin oficial, agenţii secreţi nu „se mai păcălesc“ reciproc.
Catastrofă cibernetică
În acelaşi timp însă, mare parte din ţări îşi încredinţează propria supravieţuire unor sisteme informatice care controlează funcţionarea economiei, a resurselor energetice, a sistemelor de telecomunicaţii, de transport şi de informaţie. Datorită internetului, sunt toate legate între ele într-o unică reţea gigant. În aceste condiţii, care ar putea fi consecinţele unei explozii digitale?
Richard Clarke, responsabil cu antiterorismul digital pentru Casa Albă, prezintă în cea mai recentă carte a sa, „Cyber War