Printre reprezentarile sfragistice din perioada feudala si moderna, sigiliul domnesc figureaza la loc de cinste. La Arhivele Nationale, sigiliile lui Mihai Viteazu sunt privite cu respect.
Sigiliile lui Mihai Viteazul, primul unificator al celor trei Tari Romane, trezesc un viu interes in randul cercetatorilor, dar si in randul oamenilor de rand, norocosi ce au ocazia sa-si desfete vazul cu reprezentarile sfragistice din vremea marelui domnitor. Chiar daca sunt vechi si nu tocmai in cea mai buna stare, ele inspira respect si admiratie. Nu e de colo sa atingi acolo unde cel care a implinit visul secular al romanilor a pus mana.
Detalii, amanunte. Descrierea sigiliilor este facuta de Laurentiu Szemkovics, arhivist in cadrul Serviciului de Arhive Feudale, Personale si Colectii al Arhivelor Nationale. Pentru cei ce nu au avut ocazia sa vada aceste minunatii, prezentul articol poate fi un exercitiu de imaginatie. Construiti cu ochii inchisi sigiliile lui Mihai Viteazul. O sa va placa...
Primul sigiliu prezentat a intarit hrisovul domnului emis la 4 august 1599 (7107) la Targoviste, prin care acesta ii intareste lui Stoica marele vistier, satele Piersica, Bordusanii, Mierlarii si altele din judetul Ialomita, precum si satele Gaurenii, Balta, Petrestii si altele din judetul Gorj. Sigiliul este rotund si are dimensiunile de 45x80 mm. In emblema, un scut baroc cu doua personaje domnesti afrontate, redate in intregime, sustinand, cu cate o mana, un arbore aflat intre ele, cealalta tinand-o pe sold. Deasupra scutului, in interiorul unui arc dublu de cerc, acvila cruciata, insotita de soare figurat la dreapta si de crai nou la stanga. Spatiul dintre scut si arcul de cerc inferior este acoperit cu arabescuri. In exerga (mic spatiu gol pe o medalie destinat sa fie acoperit cu o inscriptie) legenda in limba slavona: Io MIHAIL VOIEVOD, iar deasupra, in spatiul dint