Cand vezi enorma agitatie din jurul rapoartelor de monitorizare ale Comisiei Europene nu se poate sa nu iti spui ca am pacalit Uniunea Europeana si nu trebuia sa intram in 2007 sub argumentul ca va fi mai usor de influentat Romania dinauntru decat din afara. Mai avem un an de monitorizare, atat, si, daca ma iau dupa presa si editorialistii din Romania, putinele evolutii pozitive sau lipsa de deteriorari se datoreaza integral supravegherii Comisiei si biciului aratat. Tara noastra, membru plin din 2007, ca asa am vrut noi, are asadar aerul ca e un delincvent minor care nu va atinge 18 ani si un comportament decent in intervalul dat. Acest interval nu poate fi insa nici prelungit, nici schimbat. si atunci, ce ne facem? Daca nu intram, are dreptate Tom Gallagher ca presiunea UE ar fi fost mai mare. Dar am avut dreptate si noi, cei care am sustinut ideea contrara, pentru ca, asa cum se vede din referendumurile de atunci, aveam de ales intre 2007 sau deloc!!!
Cu toate astea, noi trebuie sa ne organizam viata in mod autonom, fara rapoarte CE de monitorizare, fara clauze de salvgardare, sa fim capabili singuri sa autoreglam acest lucru fundamental care e statul de drept, sau dam dreptate celor care ne acuza ca am facut un blat, ca avem inca probleme fundamentale de democratie. Pentru ca democratie nu inseamna doar alegeri, inseamna alegeri si o putere care guverneaza conform legii in mod onest, adica fara imunitati pentru infractorii politici, fara exceptii sau legi care creeaza exceptii etc. Suntem in stare?
Pe partea optimista, nu cred ca doar Comisia si rapoartele ei au contribuit la ce a fost bun in ultimele luni. Daca nu o avem pe aparatoarea coruptiei Norica Nicolai ca ministru, e din cauza ca presedintele Romaniei, societatea civila si Curtea Constitutionala, fiecare pe partea sa, au contribuit sa impiedice aceasta degradare. Teama de a pierde vo