discuţie renaturarea, parte a strategiei naţionale de prevenire a acestor fenomene. Însă nimic nu a depăşit stadiul discuţiilor. Un grup de lucru de la Ministerul Mediului, care analizează discuţie renaturarea, parte a strategiei naţionale de prevenire a acestor fenomene. Însă nimic nu a depăşit stadiul discuţiilor. Un grup de lucru de la Ministerul Mediului, care analizează variantele de reconstrucţie a sistemelor antiinundaţii, a decis că refacerea digurilor, combinată cu realizarea unor poldere pentru inundare dirijată, prezintă cele mai multe avantaje. Astfel, ideea renaturării sectorului românesc, prin crearea de zone umede de-a lungul Dunării, a fost lăsată deoparte. Potrivit specialiştilor, această variantă ar fi fost cea mai avantajoasă pentru că pe Dunăre ar fi fost creat un sistem natural de protecţie, ar fi sporit biodiversitatea, s-ar fi realizat un filtru pentru depoluarea fluviului până să ajungă în Deltă şi s-ar fi oferit noi destinaţii turistice.

Statul finanţează distrugerea mediului

Premierul Călin Popescu Tăriceanu şi ministrul mediului, Sulfina Barbu, au susţinut, la simpozionul organizat de asociaţia Salvaţi Delta, propunerile de renaturare venite din partea ecologiştilor. Dar planurile au rămas doar pe hârtie, lovindu-se de interesele locale. Spre exemplu, Consiliul Judeţean Tulcea se opune renaturării unor incinte agricole din Delta Dunării, pentru că nu ar mai încasa bani din redevenţă, odată ce bălţile renaturate revin la Rezervaţia Biosferei. Totuşi, statul iese în pierdere, pentru că subvenţiile acordate pentru agricultură depăşesc cu două miliarde de lei banii care intră la buget. În total, în cadrul reţelei ecologice regionale "Coridorul Verde al Dunării", România a propus reconstrucţia ecologică a peste 160.000 hectare de teren agricol, angajându-se în faţa Comisiei Europene că va reface zonele distruse de comunişt