Dezastrul de 1689 nu a fost uitat niciodată de braşoveni. Centrul oraşului a fost complet distrus şi a fost nevoie de un secol pentru ca Braşovul să îşi recapete strălucirea. 300 de oameni au murit în incendiul devastator.

În după-amiaza zilei de 21 aprilie 1689 izbucneşte în Braşov, pe Uliţa Funarilor (actuala stradă a Castelului), un incendiu înteţit de un vânt puternic. În câteva zeci de minute, focul răspândit de vânt cuprinde întreaga parte a Braşovului dinspre Tâmpa. Apar alte focare, în Târgul Cailor (G. Bariţ) şi pe strada Porţii (Republicii) astfel încât în doar câteva ore întreg Braşovul este cuprins de flăcări. Turnul Alb, Turnul Negru, Casa Sfatului şi Biserica Neagră au fost şi ele distruse. Numele de Biserica Neagra a fost dat chiar după acest incendiu. Mult timp slujbele s-au ţinut în aer liber. Tot în acest dezastru a pierit şi faimoasa bibliotecă a lui Johannes Honterus.

S-au numărat circa 300 de victime, iar pagubele materiale au fost imposibil de evaluat. Practic, întreg oraşul a fost distrus, iar puterea economică a acestuia a fost redusă la zero. Ani la rând, Braşovul a rămas o ruină înnegrită de fum. Mirosul îngrozotor s-a simţit ani de zile. Unii contemporani au lansat ideea că incendierea a fost premeditată, fiind efectuată de către trupele imperiale, la ordinul superiorilor. Foto Frumuseţile Braşovului atrag milioane de turişti

Dezastrul a fost atât de de mare deoarece majoritatea caselor erau din lemn, iar sursele de apă puţine într-un oraş de munte. În urma acestei calamităţi, autorităţile braşovene au decis interzicerea construcţiei caselor din lemn. De aceea toate casele din centrul istoric sunt din piatră şi cărămidă. Refacerea oraşului a durat mai bine de un secol.

Pe aceeaşi temă:

Biserica Neagră, cea mai înaltă clădire din Braşov

Casa Sfatului, locul execuţiilor medievale

Cum a ajuns Braşovu