Deşi au fost descrise cu peste 130 de ani în urmă, rolul mastocitelor constituie încă o enigmă. Implicarea lor în diverse tipuri de cancer, precum şi metodele de punere în evidenţă în preparatele histologice sunt detaliate în articolul semnat de dl dr. Sorin Muşat şi colab., la rubrica In vitro. (...)

Mastocitele au fost descrise prima oară de Paul Ehrlich în 1878, în teza sa de doctorat. Încă de la început, s-a observat că, în multe privinţe, acestea sunt atipice faţă de celelalte celule hematopoietice. După ce părăsesc măduva hematogenă, ele colonizează şi se diferenţiază terminal în organele-ţintă. Pot fi observate în număr mare în piele, căile aeriene şi tractul digestiv. În mod tradiţional, sunt considerate ca prima linie de apărare în infecţii microbiene şi parazitare. Relativ recent, au fost implicate în procesele de „remodelare tisulară“ din cicatrizare, astm bronşic, iar rolul lor proinflamator din artrită, alergii şi astmul bronşic este studiat într-o serie de modele experimentale. Încă din 1891, Westphal, un student al lui Ehrlich, a observat infiltrate cu mastocite în diverse tumori invazive (mai precis, la interfaţa cu ţesutul sănătos), folosind metode de colorare metacromatice. Datele acumulate până în prezent (atât experimentale, cât şi din clinica umană) au fost extrem de contradictorii. Unele studii au demonstrat corelarea numărului de mastocite din stroma peritumorală cu neoangiogeneza şi metastazarea, altele au sugerat că numărul crescut din unele cancere ar fi un factor independent de prognostic bun. De asemenea, originea mastocitelor observate la perife Publicitate ria tumorilor nu a fost lămurită: nu se cunoaşte dacă acestea migrează din ţesutul sănătos ori sunt rezultate ca urmare a recrutării de celule precursoare din vascularizaţie. Compoziţia, originea şi rolul infiltratului inflamator peritumoral nu sunt sufici