Viziune! O viziune pe termen lung! Probabil ca Romania este printre putinele state din Europa care inca este victima propriei incapacitati de a-si contura si implementa o viziune pe termen mediu si lung in ceea ce priveste identitatea si linia sa de evolutie geopolitica si geo-economica. Regretabil, dar se poate crede ca nu putem depasi limitarile (temporale si mentale) mandatelor politice. Chiar si in acest context, focalizarea politica pare sa nu fie concentrata si coerenta, fiind servila preponderent dezbaterii publice (de multe ori sterile) si nu in sensul optimizarii solutiilor.
A promova un act normativ de o relevanta actuala speciala in absenta unei viziuni coerente si unitare, si cu atat mai mult, intr-o maniera care intr-adevar confirma ca ne aflam intr-o criza economica, - mai ales de timp si de idei - , nu poate decat sa submineze un astfel de demers.
Puetm aprecia ca Legea parteneriatului public-privat nr. 178/2010, publicata in Monitorul Oficial , Partea I, nr. 676 din 5 octombrie 2010, se incadreaza in acest spirit de legiferare lipsit de viziune, coerenta, profunzime si claritate (in cele ce urmeaza "Legea").
In conditiile unui sistem de achizitii publice viciat, atrofiat si netransparent, necesitatea implementarii unei alternative flexibile si eficiente de abordare a proiectelor publice sub forma parteneriatelor public-private ("PPP") ar putea fi considerata de o importanta strategica pentru o economie cum este cea a Romaniei (slab structurata, dominata de sectorul serviciilor, cu o infrastructura anemica).
Legea in cauza se poate caracteriza prin folosirea unor concepte si mecanisme sterile, redundante, contradictorii, culminand cu erori gramaticale (de pilda, a se vedea art. 4 lit.n) si de tehnica de redactare normativa. Va ramane oare textul normelor metodologice de aplicare sa ofere clar
