Nu-i interesează ştirile din Ungaria, pentru majoritatea lor numele lui Viktor Orban nu înseamnă nimic, tinerii nu prea mai învaţă ungureşte.

Dacă îi întrebi dacă sunt maghiari sau români nu răspund, ci doar zâmbesc secretos, se arată într-un reportaj publicat pe site-ul Origo, realizat într-o zonă a Bacăului locuită de ceangăi. În comuna Staş, la slujba de seară, noua biserică catolică se umple de credincioşi de toate vârstele, mai puţin bărbaţi tineri şi de vârstă medie. Lucrează în străinătate. Dar, dacă în anii '90 foarte mulţi plecau în Ungaria, încetul cu încetul ei au mers mai departe.

Ceangăii nu sunt tocmai lămuriţi în ceea ce priveşte identitatea lor, spune învăţătoarea din comună. După ce a stat de vorbă cu ei, într-un sfert de oră s-au declarat români, unguri şi ceangăi. Reporterului, unii i-au spus că se consideră ceangăi, alţii că sunt români care vorbesc ungureşte, iar unii au declarat că ar fi de naţionalitate catolică. Cu toate că Uniunea Ceangăilor Maghiari din Moldova încearcă să stimuleze comunităţile de ceangăi de limbă maghiară să-şi trimită tinerii să înveţe limba în şcolile create din bani de la statul maghiar, aceştia vorbesc româneşte între ei.

Potrivit învăţătoarei, numai 25 la sută din copii învaţă ungureşte. Ambasadorul Ungariei în România s-a dus în comună ca să-i informeze pe cei de aici despre dobândirea dublei cetăţenii, dar nu a fost întâmpinat cu prea mult interes. „Ei nu au trăit niciodată sub administraţia Ungariei. Nu există vreo legătură spirituală cu această ţară", a adăugat ea.